aventuri pe Dunare

Eu, căpitană la Danube Escapes și o vară de aventuri

Vara trecută a venit, ca de obicei, cu chef de aventuri pe apă, asa ca am navigat, pe Dunăre, prin toate locurile pe care le admirasem doar de pe mal pe timpul primilor 18 ani de viață. Le admirasem de pe mal, din satul meu, Făcăeni, din Lătești, din Stelnica, însă aproape niciodată de pe apă. Lucrurile arată altfel când privești de pe apă către uscat. Pentru prima dată, satul meu mi-a părut mic și departe și priveam aproape cu nostalgie bacul și cele câteva bărci lăsate pe malul apei, prcum și turma de oi, singurele care alergau și erau pline de viață, într-o mare de pămant întins acoperit de iarbă, mărginit de pădure, ca un fel de rai al oilor. Când privești de pe apă spre mal, Făcăeniul parcă își ascunde fața, își arată doar un val de iarbă și pădure, câtiva oameni rătăciți pe malul apei, care au treburile lor la bac și se ocupă de transport de produse agricole și lemn din baltă. Ca un loc mirific, care nu se lasă usor de ghicit de către privirile trecătorilor, în care trebuie să intri, trebuie să pui piciorul pe uscat, să te lași purtat la pas și să cunoști forfota din interior. Aceasta este povestea fiecărui sat de pe malurile Dunării, fiecare cu oamenii lui, oamenii Dunării, ce au cultura lor, pe care trebuie să îi iei cu bune și cu rele și care, dacă știi cum să intri în vorbă, îți vor răspunde cu drag.

M-am născut pe malurile Dunării și natura de acolo mi-a rămas cel mai aproape de suflet. A rămas ca un vis pe care l-am purtat mereu cu mine, un vis care mă îndeamnă să mă intorc, să mă bucur sincer și să vreau să împărtășesc și cu alții ce știu despre locurile în care am trăit mai mult de jumătate din viața mea de până acum. Am străbătut Dunărea la cârma unui vaporaș care ne-a purtat pe noi, cei care suntem Danube Escapes, precum și pe voi, pe toți cei care v-ați lăsat duși în aventuri alături de noi vara trecută, prin locuri unde rar vezi turiști, dar în care natura îți oferă priveliști și experiențe la fel de rare ca și turiștii care își fac apariția acolo.

Aventuri și ce am văzut vara asta pe Dunăre.

Agentie de turism care orgnizeaza vacante ieftine pe dunare, in delta dunarii si cazanele dunarii, braila, marasu, fetesti. Inscrie-te pentru aventura, turism, caiace, weekend de pescuit, cazare la cort, oferta last minute in Romania.

Am navigat pe brațul Vâlciu, cu meandrele și plajele lui, pe brațul Mănușoaia, unde poți dormi fără grijă, în vaporul ce se leagănă parcă în ritm cu cântecul păsărilor, am făcut cunoștință cu cățelușii Ciuciu și Cerno din Balta Ialomiței (așa i-am numit noi, probabil că oricum nu aveau nume), am găsit locuri de pescuit, am pescuit și în cea mai bună ghioarcă tot pe-acolo, am stat în hamac pe insula de la Lătești, am făcut ture de caiac și mi-am făcut selfie-uri pe cea mai frumoasă și pustie insulă de lângă Hârșova. Cât e Dunărea de lungă și de lată, ai de toate: plaje, locuri de pescuit, păduri, insule pustii, oamenii Dunării. Toate românești și toate neexplorate încă de valuri de turiști. O parte dintre ele sunt incluse în tururile noastre.

 

Am cunoscut pescari din Mărașu, pescari din Stelnica, din Cegani, pescari din toate satele prin care am trecut. Căpitani de vas, mecanici, paznici, oameni ai porturilor, angajați în baltă, ciobani și alți oameni care construiesc lumea Dunării și a Bărăganului. M-au cunoscut și ei pe mine, o femeie la cârma unui vaporas de 12m lungime, care se bucură de visul ei și poartă oameni pe valuri. Și cu siguranță eram singura femeie pe care o vedeau în asa ipostază, nu prea sunt femei navigator acolo. Eu una nu am văzut nici o femeie la cârmă, pe Dunăre, o vară întreagă și nici în anii precedenți. Pe apă nu există discriminare. Am fost primită cu drag de pescari în vârstă și înrăiți, chiar cu sfaturi legate de acostare, cu glume de bun simț și povesti de pe apă. Natura aduce oamenii laolaltă. Cam așa ceva, cum vedeți aici:

LEAVE COMMENT